Accueil
Envoyer à un ami
Version imprimable
Partager

Populi senza statu - vulumu 2 : l’Isula di Man

Ogni tantu A Piazzetta tratterà d'un populu aurupeu senza statu. Rivendicazione separatiste, autonomiste, indipendentiste o altre chì contanu un'altra storia di l'Auropa : quella di i populi.



S'è no avemu riesciutu a prova di fà un paragone trà a Corsica è Aland pè u primu articulu, pare più difficiule di truvà qualunque leia cun l'isula di Man. S'ella ùn hè l'insularità, è qualchì pilotu di rallye cunducendu à quandu quì à quandu culà. Truveremu dinù in Aiacciu è in Bastia parechji fans di i Bee Gees, nati tutti nant'à l'isula di u mare d'Irlanda nanzu di smubbulà in Australia.
Populi senza statu - vulumu 2 : l’Isula di Man

Invece, a bandera di stu pezzucciu di terra - 572m2 – rammenta quella d'un'altra isula di u Mediterraniu.
Populi senza statu - vulumu 2 : l’Isula di Man

Stu simbulu cumunu à Mann è à a Sicilia si chjama una triscele (in francese « triksèle »), sia segondu l'Urban Dictionnary : « un anticu simbulu celticu fattu di trè spirale attaccate in u so centru ». A similitutine ùn hà spiegazione officiale. Prima ipotesi : i Vikinghi chì anu cruciatu u Mediterraniu si ne sò purtati u simbulu sicilianu à u Nordu di l'Auropa. Ma a teuria a più prubabile hè chì u Rè Lisandru III di Scozzia averia vistu una bandera siciliana in visita in Londra, induve u giovane principe Edmund era prumessu à regnà nant'à a Sicilia. A storia si passa in u 1255, cinque anni nanzu à a guerra trà a Nurvegia è a Scozzia chì hà vistu u paese di u kilt vince a suvranità di l'isule Ebride è Mann.

Dopu, Scuzzesi è Inglesi si disputanu u territoriu sin'à u 1333, induve u rè d'Inghilterra dà l'isula à un signore lucale. In u 1405, a curona rimette l'isula in e mane di John Stanley, chì a so famiglia amministrerà Mann sin'à u 1736. Sti signori portanu u titulu di « Lord of Man » è in u 1765, ci n'hè unu chì vende l'isula à a Curona britanica. Trè anni nanzu chì Ghjenuva venda a Corsica à i Francesi, George I diventa cusì u primu monarcu britanicu à purtà u titulu di Lord of Man. Nant'à l'isula, li si preferisce u titulu di « Lord Proprietor », oghje sempre cunservatu da Elizabeth II.

Hè cusì chì u Regnu Unitu ùn hà mai cunquistatu a terra patria di u ciclistu Mark Cavendish. Di stu fattu, l'isula di Man, situata à mezu à u mare d'Irlanda è chì dipende bè di Londra, ùn hà mai fattu parte di u Regnu Unitu. Hà un statutu di « dipendenza di a Curona », cum'è l'isule di Jersey è Guernesey. Appartene à a Curona senza esseci veramente attaccata. À l'oppostu di i territorii britanichi d'oltre mare cum'è l'isule Maluine o Gibraltar.

Riacquistu è difficultà à unisce

Stu statu ùn basta sempre micca pè Bernard Moffat, cofundatore di Mec Vannin, partitu indipendentistu u più influente di a storia di l'isula. I figlioli di Man, in lingua « manx », si lancianu in l'aventura naziunalista in u 1963, trè seculi dop'à l'esecuzione d’Illiam Dhône, l'omu chì hà impeditu l'integrazione à u Regnu Unitu in piena guerra civile. Oghje hà settanta anni, è spiega :

« À l'epica, l'Isula di Man ùn avia l'autonomia ch'ella hà oghje. Era una culunnia. U putere era in magiorità in e mane di u lord guvernatore, chì era numinatu da a Curona. Era un muvimentu di liberazione naziunale. »
Illiam Dhône, eroe di u muvimentu naziunalistu
Illiam Dhône, eroe di u muvimentu naziunalistu

Si riflette tandu à a forma di a lotta. « Averiamu pussutu sceglie una cunfruntazione diretta, ma saria statu suicidariu per un paese cusì pocu pupulatu. D'altri vulianu un'azzione più custituziunale, è hè ciò ch'è no avemu fattu. Cuntestavamu l'elezzione. » In l'anni 80, u partitu si trasforma è diventa « republicanu è sucialistu ». Una bona idea, chì mette in lume i punti negativi di a duminazione di a Curona, cosa di più in più difficiule toccu l'anni 70.

Tandu, u guvernu lucale reagisce à a calata cun misure chì purteranu Mann à diventà un paradisu fiscale. Ciò chì scurisce a fiura di l'isula à l'internaziunale, è chì Mec Vennin s'hè sempre oppostu. À u livellu istituziunale, u trasferimentu di cumpetenza trà u Tenente Guvernatore, rapresentante di a Regina è di u putere manx si face pocu à pocu. In u 1976, u Tynwald – u parlamentu mannese – hà i pieni puteri in materia di posta, di pulizza è di finanza. In u 1980, u postu di lord guvernatore smarisce à u prufittu d'un presidente di cunsigliu esecutivu, elettu da u Tynwald. Si chjama oghje u « chief minister ».



Altra lotta di Mec Vannin : a priservazione di a lingua, vicina di i dialetti gaelichi irlandesi. In u 1974 hè mortu Ned Maddrel, l'ultimu omu à avè a lngua manx cum'è lingua materna. Ma u mannese sopravvive. Bernard Moffat si ne ricorda :

«  A lingua hà cunnisciutu un riacquistu incredibile à a fine di l'anni 60 è u principiu di l'anni 70. Grazia à certi amatori. À u principiu di l'anni 80, u guvernu mannese hà dumandatu un raportu è 38% di a pupulazione dumandava chì i so figlioli amparessinu u mannese. Anu dunque investitu quì nentru. Tutte e scole insegnanu u mannese, ancu e ciucciaghje. Era guasi mortu è oghje ci sò forse 7000 lucutori nant'à l'isula ».

Un miraculu, ma una lotta chì ùn basta più per Mec Vannin.

Immigrazione è ghjuramenti

A prugressione di u votu naziunalistu in l'isula hè debbule è si spiega cù un altru fenomenu, cumunu à tutte e nazione senza statu d'Auropa. Spiega Bernard : «  A pupulazione hè crisciuta, hè passata da 54 000 abitanti à 80 000 oghje. A maiò parte vene da u Regnu Unitu, d'Inghilterra ma dinù d'Auropa, d'Asia di u sudeste. I mannesi sò oramai minuritarii nant'à l'isula. Credu ch'è no ùn semu più ch'è 40%. Forse appena di più. Parlu di i nativi. » 48,1 % di nativi in u 2011, hè cusì. Contr'à 49,9% in u 1996, 59% in u 1971, 67% in u 1961.

Oghje fermanu quistioni più simboliche. Cum'è a citatinanza, u semplice fattu d'avè scrittu « Manx » nant'à u so passaportu. Eppo sopr'à tuttu u fattu d'avè per capu di statu officiale un monarcu d'un paese strangeru.

Bernard Moffatt, micca cuntentu
Bernard Moffatt, micca cuntentu
« Oghje aduttemu una pulitica d'astensione. Perchè i parlementarii eletti à a Camera di e Chjave devenu fà alleanza à a Curona. Mec Vannin vole una republica, quessa hè pigliata cum'è un'offesa. D'altre persunalità pulitiche ricusanu di fà ghjuramentu, micca solu l'indipendentisti »

Sta vittoria di l'idee di Mec Vannin nant'à a pulitica lucale và più luntanu. Sì u partitu ùn hà mai pussutu eleghje un solu candidatu, parechji anziani membri sò stati purtati à u putere. U chief minister attuale, Allan Bell, à u capu di u statu manx era statu candidatu di u muvimentu in u 1976. Aghjusta Bernard Moffat : « ci sò stati rapresentanti naziunalisti à u Keys, ma un picculu naziunalisimu, s'è vo mi permettite a spressione. »

Oghje i « picculi naziunalisti » sò magiuritari. È sì Mark Kermode, altru membru di u partitu assigureghja chì « l'Isula di Man deve diventà indipendente s'ella ùn vole micca piantà d'esiste in tantu ch'entità chè entità propia », esiste un ostaculu paradussale à a lotta indipendentista. Spiega Moffat: « à u cuntrariu di a Brittagna è a Corsica cù a Francia, u Regnu Unitu ùn hà micca veramente a brama di mantene a so presenza. I Francesi sò da veru mullizzi. Li piace d'agrippassi azzingassii à pezzucci di terra in u mondu ». Li si puderia risponde chì à Londra dinù, li piace di tene pezzi di mondu vicinu di sè cum'è un zitellucciu di i tempi passati curava e so palline. Ma micca stu pezzu quì. Moffat pensa purtantu chì l'indipendenza ghjunghjerà allocchè a fine di u seculu, ma pè « ragione ecunomiche, micca rumantiche ». U ghjornu di l'indipendenza, si pò induvinà chì seranu i pezzi musicali ch'ellu si senterà in a serata. Stayin Alive, di i Bee Gees, sprimerà bè a vittoria di i « Manx » per priservà a so identità.



Da leghje :




u 18 di Nuvembre 2016
Tumasgiu Andrei


Novu cumentu :


Seguitateci nant'à Facebook



Abbunatevi à a newsletter

Circà nant'à A Piazzetta